Ca orice alt disconfort apărut în viața copiilor trebuie descoperită sursa acestuia, astfel părinții trebuie să analizeze activitatea copilului de peste zi: ce a făcut, cu cine s-a jucat, cât disconfort a resimțit copilul, cât timp a petrecut în fața ecranelor (tv, tabletă, tel), ce impact emoțional au avut imaginile ce-au "alergat" prin fața ochișorilor lui, ce povești cu monștri, balauri și mume ale pădurii a ascultat sau ce întâmplări fantastice i-au povestit prietenii. A asistat la certuri între copii sau adulți, a fost participant în dispute, a auzit pe cineva țipând sau ridicând vocea, i s-au spus lucruri pe care copilul nu le-a putut înțelege ( glume răutăcioase, cinice, arogante)? Ei bine , toate acestea și multe altele trebuie analizate cu atenție de fiecare dată când prichindelul suferă în somn având coșmaruri. Și da, toate acestea pot lăsa amprente emoționale.
Părinții au obligația de a ști tot ce se petrece în jurul copilului și chiar e necesar să poată intui ce se petrece în sufletul său. Copilul are nevoie să știe că părintele său este aproape, că îl protejează de orice ar putea fi rău iar lipsa părintelui sau atenția acestuia sunt percepute ca pe un pericol iminent.
Dacă ați descoperit cauzele coșmarurilor aveți grijă ca acestea să nu se mai repete, să nu se mai producă , astfel efectele nedorite să nu își pună amprenta asupra copilului prin: teamă, frică, sentiment de singurătate sau abandon, neputință, neapreciere.
În perioada de creștere a copilului 3-6 ani , memoria suferă modificări importante, prin eforturi deosebite de dezvoltare pentru a trece la procese superioare. În această perioadă încep să se formeze primele reactualizări/amintiri, intuitiv-afective. Cu timpul vor crește fidelitatea, exactitatea, volumul, rapiditarea reactualizărilor și durata de păstrare. În această perioadă copiii sunt ușor bulversați de "puterile" noilor achiziții în dezvoltare dar și descumpăniți de slaba înțelegere a lumii pe care o descoperă și neputința de a reda în totalitate tot ce trăiesc, recurgând la imaginație. Când nu-și vor mai aminti detalii le vor inventa pentru a completa lipsurile, minciunile la această vârstă nu-s reavoință ci doar o memorie nedezvoltată, nelucrată, completată cu creativitate.
Astfel putem spune că activitatea psihică predominantă a acestei perioade -creativitatea, contribuie într-o oarecare măsură la o interpretare dramatică a evenimentelor neplăcute pe care le trăiește copilul de-a lungul zilei iar în perioada somnului , când memoria se reorganizează copilul poate retrăi prin vise emoții tulburătoare și neînțelese . Dacă coșmarurile copilului persistă indiferent de confortul pe care îl asigură părinții copilului este bine să se apeleze la ajutorul psihologului pentru a putea descoperi motivele ascunse care deranjează și disturbă creșterea armonioasă a copilului.